Monument pentru martirii antisovietici din banii unui pensionar!

Pe 1 decembrie, în această zi mare pentru tot neamul românesc, vă propun să ne amintim şi de cei care menţin vie flacăra românismului în R. Moldova. În reportajul de mai jos, preluat din arhiva proprie şi care este printre cele de care sunt mândră în CV, vă propun spre vizualizare istoria lui Victor Boian, un pensionar, care a trecut prin vitregiile vremurilor de odinioară şi, acum, la bătrâneţe, s-a gândit să cinstească memoria ostaşilor români căzuţi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Astfel, pensionarul din satul Carahasani, raionul Ştefan Vodă, a adunat ban cu ban şi, din resursele proprii, a ridicat un monument în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă.

Victor Boian spune că nu a luat bani de la nimeni şi nu l-a sfătuit nimeni în luarea acestei decizii. Ceea ce l-a motivat este omenia de care au dat dovadă ostaşii români în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când forţele armate româneşti şi nemţeşti erau în retragere, şi se opriră pe malul Nistrului. În actualul sat Carahasani au stat mai bine de câteva luni, perioadă în care soldaţii au construit şi două biserici în localitate. Unii dintre cei care mureau în lupta de pe Nistru erau îngropaţi în jurul bisericuţelor. Cimitirul, dar mai ales atitudinea binevoitoare a ostaşilor faţă de localnici l-au determinat încă de pe atunci pe Victor Boian să răsplătească, în vreun fel, gesturile soldaţilor. Astfel, şi-a spus că nu se va opri până nu va înălţa un monument în amintirea lor.

Cititi tot materialul pe blogul Stela Popa sau pe Romanian Global News

Sa fii huiduit de Ziua Nationala a Romaniei in Romania! Mostra de educatie secuiasca...

O gasca de onanisti, proaspeti iesiti dintr-un magazin cu haine second hand din import, i-au huiduit ieri la Sfantu Gheorghe, de Ziua Nationala a Romaniei, pe romanii care sarbatoreau in centrul orasului. Intrebare intrebatoare: oare de ce nu ii intreaba presa de Antal si Tamas ce parere au despre extremistii maghiari?

PS: Manolachescule, Guruiene, aratati mai baieti ca nu aveti portocale in pantaloni si bateti-le obrazul colegilor secui!

1 Decembrie 2009 - Ziua Nationala a Romaniei la Sfantu Gheorghe in imagini

Arpi, Manolachescule, unde sunt conflictele interetnice mai baieti?

Gata. Adunarea populara si parada militara din Sfantu Gheorghe, dedicate Zilei Nationale a Romaniei s-au terminat. Psihoza unor conflicte interetnice iminente creata de primarul Antal Arpad si amicii Dan Manolachescu si Madalin Guruianu, presedintii PD-L si PNL Sfantu Gheorghe, s-a desumflat. Intr-un mod cat se poate de scarbos, cei trei maimutoi, presedinti de filiale judetene ale unor partide parlamentare au reusit sa faca o stire din faptul ca la Sfantu Gheorghe romanii nu s-au batut cu ungurii, dupa cum apare scris aici. Membrii organizatiei Noua Dreapta au venit, au sarbatorit si au plecat intr-un singur mod: civilizat. Desi nu sunt angajati in institutii publice, ca membrii organizatiilor extremiste maghiare care papa bani buni in consilii judetene, primarii sau directii judetene ale deconcentratelor, membrii Noua Dreapta au facut un efort si eu venit la Sfantu Gheorghe pentru a sarbatori, intr-un mod cat se poate de firesc, Ziua Nationala. Cum era de asteptat, in totalul dispret al statului care le plateste salariul, primarul Antal Arpad si presedintele consiliului judetean Covasna, Tamas Sandor, nu au participat la manifestari. Personal le multumesc frumos pentru acest gest. Cat despre conflictele interetnice care ar urma sa se produca daca Noua Dreapta vine la Sfantu Gheorghe cele intamplate azi au dovedit faptul ca mancatul rahatului cu polonicul are concurenti de renume in Covasna: primarul Antal Arpad, presedintele CJ Tamas Sandor, presedintele PNL Sfantu Gheorghe Madalin Guruianu si Dan Manolachescu, presedintele PD-L Sfantu Gheorghe si, de ce nu, chiar si Kelemn Hunor, anonimul pe care nici macar electoratul maghiar nu l-a votat ca si presedinte.

La multi ani Romania, La multi ani romani!

La multi ani Romania! La multi ani romani! Oriunde va aflati in aceasta zi, pe pamantul stramosesc sau printre straini, sa nu uitati ca azi e ziua noastra, e ziua tarii pentru a carei intregire a curs mult prea mult sange.
Astazi, mai mult ca oricand, trebuie sa ne bucuram dar si sa ne aducem aminte... Sa ne amintim de toti eroii nostri care au facut posibila Romania asa cum este ea astazi. Sa ne amintim si sa aprindem o lumanare pentru cei cazuti in Razboiul de Independenta, pentru eroii romani cazuti in cele Doua Razboaie Mondiale si pentru tinerii cazuti in Decembrie 1989. Sa ne intoarcem fata catre Dumnezeu si sa-i multumim pentru ce avem...La multi ani Romania, La multi Ani romani!

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie (de Mihai Eminescu)

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!


Sursa: Romanianvoice

30 noiembrie, ziua Sfantului Andrei si a romanilor de pretutindeni

Institutita prin Legea 299/2007, Art. 9, Ziua romanilor de pretutindeni ar trebui, cel putin teoretic, sa se sarbatoreasca odata cu cea a Sfantului Andrei, ocrotitorul Romaniei. Ca nu este asa si ca nimeni nu vegheaza ca legea sa fie aplicata, asta este o alta discutie. Tot legea 299 prevede la Articolul 10 infiintarea si functionarea unui Muzeu al Romanilor de pretutindeni si daca ati aflat de existenta lui sa ne comunicati si noua pentru ca pana la aceasta ora noi nu avem cunostinta sa existe o asemenea institutie. Nu de alta dar de vreme ce nu exista dispozitie pentru a se introduce in manualele de istorie un capitol despre istoria comunitatilor romanesti din jurul granitelor, acest muzeu ar suplini lipsa de informatie iar profesorii de isorie cu drag si dragoste de acest neam ar duce elevii in acest muzeu sa le prezinte romanii timoceni, romanii basarabeni, romanii din ungaria, romanii balcanici, romanii din Bulgaria, romanii din actuala Ucraina.

La multi ani neam romanesc, oriunde te-ai afla!

Redactia Romanian Global News


Publicam in cele ce urmeaza scrisoarea adresata romanilor de pretutindeni de Anatol Popescu, Presedintele Asociatiei "Basarabia" din Sudul Basarabiei, actuala Ucraina.
REDACŢIEI „Romanian Global News",
NAŢIUNII ROMÂNE, COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI

Dragi români din lumea-ntreagă, Am onoarea să vă adresez, din partea comunităţii româneşti din Basarabia Istorică, sincere felicitări de Sfântul Andrei - creştinătorul românilor, dată aleasă, şi sărbătorită pentru a treia oară drept Zi a Românilor de Pretutindeni. Cu acest prilej, cele mai bune gânduri şi aspiraţii ale românilor din Sudul Basarabiei se îndreaptă spre Alba Iulia, Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi, pretutindeni unde românitatea este la ea acasă, sau în lumea largă, reprezentată de românii din diasporă. Sperăm să ne bucurăm vreodată împreună de victoria adevărului şi a idealurilor române şi aici, în Sudul Basarabiei, unde sunt la ele acasă. În acest sens, vom contribui indispensabil la renaşterea valorilor naţional-culturale române în această „zonă defavorizată" a spiritualităţii româneşti, prin realizarea proiectelor proprii, dar şi prin sprijinirea oricăror altor iniţiative din exterior, benefice dezvoltării în primul rând a culturii şi învăţământului în limba română din regiunea Odesa. Adresăm invitaţia de parteneriat tuturor celor interesaţi de realizare a proiectelor cultural-educaţionale pentru comunitatea românească din Sudul Basarabiei, români din toată lumea fiind oricând bineveniţi la manifestările româneşti din străvechiul Bugeac. Drept prilej pentru asemenea întâlniri pot servi oricare din manifestările planificate de asociaţiile româneşti în această regiune în 2010, an în care vom aniversa 525 de ani de la bătălia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Catlabuga (16 Noiembrie 1485) şi an în care, în primul rând, sperăm să inaugurăm, la Ismail, un Centru Cultural Român, în spijinul comunităţii românofone din stânga Deltei dunărene. Vom reveni cu anunţuri şi amănunte pentru fiecare dintre acţiunile planificate. Adresăm, de asemenea, mulţumiri autorităţilor României, precum şi celor ale Republicii Moldova, pentru contribuţiile fiecăruia din cele două state româneşti, venite în sprijinul comunităţii române din Ucraina. Deşi adesea politizată în exces, relaţia firească a populaţiei românofone din Ucraina cu România şi Republica Moldova rămâne mai ales pentru noi, românii din Sudul Basarabiei, una imperios de necesară, iar o posibilă colaborare a autorităţilor de resort a celor două state, în vederea susţinerii românilor (inclusiv a „moldovenilor") din Ucraina, în vederea valorificării drepturilor lor fundamentale, ar pune capăt numeroaselor discuţii de apartenenţă naţională, care în prezent nu duc la nimic altceva decât la o veritabilă dezbinare în sânul neamului românesc din această ţară. Cele 80 de mii de români din Basarabia Istorică (mai) sunt (încă!) în aşteptarea unui suport palpabil de la Chişinău şi Bucureşti, iar acest sprijin trebuie să fie unul comun. În ajunul Zilei Naţionale a României adresăm tuturor românilor gânduri bune, realizări măreţe, sănătate şi bunăvoinţă în dăinuirea neamului românesc de pretutindeni!
Anatol Popescu, Presedinte al Asociatiei "Basarabia" 30 noiembrie,
Erdek-Burnu, Utkonosovka

Sursa Romanian Global News

Partidul, Basescu, Romania! Pentru tine Conducatorule iubit....

Felicitari Luciane! Suntem mandri de tine!

Lucian Bute l-a făcut knock-out pe Librado Andrade

Lucian Bute intră în cartea de istorie a boxului, după ce a obţinut o nouă victorie de senzaţie, knock-out în repriza a patra cu mexicanul Librado Andrade.

Încurajat de peste 15.000 de fani în Pepsi Coliseum din Quebec, Lucian Bute a avut nevoie de 12 minute pentru a încheia conturile cu mexicanul Librado Andrade.Românul era obligat să demonstreze că repriza a 12-a a meciului din urmă cu un an a fost un simplu accident, iar Bute şi-a făcut din plin datoria. Meciul de la Quebec a început precum cel de la Montreal, cu Bute în prim plan, sportivul nostru reuşind să domine primele trei reprize, chiar dacă Andrade a încercat să fie mai agresiv şi să caute centrul ringului.Spre deosebire de meciul de anul trecut, când Bute a stat la cutie şi a aşteptat victoria la puncte, lucru care putea să-l coste scump, de această dată românul a apăsat pe acceleraţie în repriza a doua şi l-a trimis de două ori pe Andrade la podea înainte de a-l face knock-out.Croşeul de stânga a fost arma decisivă pentru Bute, această lovitură aducându-i şi victoria prin knock-out, după ce mexicanul a acuzat din plin un croşeu încasat pe ficat şi nu a mai reuşit să se ridice de la podea.Andrade a dus bine câteva lovituri tari, însă mexicanul a arătat din nou că este mai degrabă un luptător cu inima mare şi mai puţin un boxer adevărat.Lucian Bute îşi păstrează centura de campion mondial al categoriei super-mijlocii, în versiunea IBF, după ce a obţinut a 25-a victorie din tot atâtea susţinute la profesionişti.De asemenea, Bute devine numărul unu mondial la categoria super-mijlocie şi primul boxer care l-a învins prin knock-out, la profesionişti, pe Andrade. Românul a câştigat aproape un milion de dolari în urma meciului de la Quebec, însă din acest moment Bute devine un brand extrem de important în boxul mondial profesionist şi este de aşteptat ca pe adresa lui să soseacă propuneri mult mai mari, eventual chiar pentru o unificare de centuri.

Autor : Andrei CONSTANTIN
Sursa AmosNews


Vezi aici momentul decisiv http://www.tvr.ro/articol.php?id=73223

28 noiembrie 1893 - 116 ani de la nasterea Mitropolitului Nicolae Colan

Mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967)

Mitropolitul Nicolae Colan s-a născut la 28 noiembrie 1893, în Arpătac (azi Araci), jud. Covasna, şi a adormit întru Domnul la 15 aprilie 1967, la Sibiu.

După terminarea cursului primar în satul natal, urmează prima clasă liceală la Colegiul Maghiar Reformat din Sfântu Gheorghe, terminând studiile liceale la Liceul Ortodox "Andrei Şaguna" din Braşov (1906-1914). A urmat apoi Seminarul pedagogic-teologic "Andreian" – primii doi ani între 1914-1916, iar anul al III-lea între 1918-1919. Dornic de a-şi îmbogăţi cultura generală în anii "pribegiei" 1916-1918 şi apoi 1918-1920, în paralel cu studiile teologice, urmează cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde, în anul 1921 şi-a luat licenţa cu teza Stilul lui Dimitrie Cantemir. Înscrierile lui româneşti. În 1915 a debutat în ziaristică, în "Gazeta transilvaniei" din Braşov, cu foiletonul "Scrisoarea lui Năsturel".
În anul 1918, devine redactor al ziarului "Sfatul Ţării" editat la Chişinău de Guvernul Basarabiei unde a scris importante articole cu caracter politic. Şi-a continuat pregătirea la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii din Berlin (1921-1922). La revenirea în ţară, a fost numit secretar arhiepiscopal la Sibiu (1920-1922), profesor de Noul Testament la Academia teologică "Andreiană" din Sibiu (1922-1936), pe care a condus-o în calitate de rector (1928-1936). Totodată a fost membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, în Consiliul eparhial şi în Congresul Naţional Bisericesc, secretar general al Asociaţiei clerului "Andrei Şaguna", membru în Comitetul Central al ASTREI, preşedintele al Reuniunii meseriaşilor români din Sibiu.
În 1936 a fost ales episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, calitate în care a înfiinţat o şcoală de cântăreţi bisericeşti la Nuşeni-Cluj şi un liceu ortodox la Cluj. Alături de Episcopul Iuliu Hosu, în anii grei ce au urmat Dictatului de la Viena, din toamna anului 1940, a rămas lângă credincioşii săi, păstorind o episcopie "cât o ţară", timp de patru ani, care au durat "cât patru veacuri".
În 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului. A fost ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor în anii 1938-1939. A desfăşurat o bogată activitate publicistică: redactor al "Revistei teologice" (1923-1926), fondator şi redactor al revistei "Viaţa iulustrată" (1936-1940); între 1928 şi 1936 a editat "Anuarele" Academiei Teologice din Sibiu; a colaborat la periodicele vremii ("Lumina satelor", "Renaşterea", "Telegraful român", "Transilvania"). A pus bazele a două colecţii de lucrări teologice: Cărţile vieţii (1937) şi Veniţi de luaţi lumină (1941). A lăsat numeroase lucrări cu caracter teologic, pastorale, sfaturi pentru credincioşi şi slujitorii altarului: Sf. Petru către Filimon. Creştinismul şi sclavia (1925); Biblia şi intelectualii (1929); Cartea Sf. Apostol Pavel către Efeseni (1930); Eroi şi mucenici ai dreptei credinţe (1940). De numele său se leagă şi tipărirea Noului Testament (după Biblia lui Andrei Şaguna), apărută în două ediţii (1942 şi 1945), ca şi traducerea unor lucrări de valoare semnate de F.W. Foester, Hristos şi viaţa omenească (2 vol., 1925-1926) ş.a. A fost Membru de onoare (31 mai 1938) şi membru titular (26 mai 1942) al Academiei Române (3 iulie 1990). Discursul de recepţie a abordat problematica Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti (28 mai 1945). Pe parcursul întregii sale vieţi a ţinut o legătură permanentă şi a sprijinit constant pe încercaţii săi credincioşi de pe meleagurile natale. Personalitatea complexă a ierarhului cărturar şi patriot a fost pe larg prezentată în excepţionala lucrare monografică La răscruce de vremi o viaţă de om: Nicolae Colan, Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, a părintelui prof.dr. Alexandru Moraru, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, în anul 1989.
Un material de Ioan Lăcătuşu
Sursa: Revista ROST

EPURAREA ETNICA A ROMANILOR din Harghita: carpa secuiasca pe post de drapel al judetului.

Steagul secuiesc a fost aprobat ca steag al judetului

Consilierii judeteni harghiteni au aprobat, joi, un proiect de hotarare prin care steagul Consiliului National Secuiesc devine si steagul judetului Harghita si poate fi folosit la manifestari festive.Steagul respectiv, de culoare albastra, pe care se afla o dunga aurie, alaturi de soarele si luna, este folosit de mai mult timp de Consiliul Nationale Secuiesc, organizatie care lupta pentru autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. De altfel, in urma cu cateva luni, acest steag a fost votat, intr-o sedinta a Consiliului National Secuiesc, ca viitorul steag al Tinutului Secuiesc.

Impotriva proiectului de hotarare au votat consilierii PSD, Cristinel Glodeanu si Sabina Stoia si reprezentantul Partidului Civic Maghiar, Arus Zsolt, in vreme ce alti sapte consilieri PCM s-au abtinut de la vot. Singurii care au fost de acord cu proiectul au fost cei 18 consilieri UDMR prezenti la sedinta.

Consilierii PCM nu au fost de acord cu proiectul deoarece Consiliul National Secuiesc nu a fost consultat daca este de acord ca steagul sau sa devina steagul judetului Harghita.

Consilierul PCM Arus Zsolt a prezentat chiar si o lista de semnaturi ale unor persoane care isi exprima protestul fata de aceasta initiativa si a sustinut ca 'steagul judetului trebuie sa fie diferit fata de steagul secuiesc, pentru ca simbolurile secuiesti sa fie diseminate cat mai bine'.

De cealalta parte, consilierii social democrati au reclamat faptul ca pe steag nu se regaseste nici un simbol reprezentativ pentru romanii din judet. Consilierul PSD Cristinel Glodeanu a facut apel la colegii sai sa dea dovada de toleranta si respect reciproc si sa accepte ca pe steagul judetului sa apara macar un element care sa-i reprezinte pe romani.

'Asa cum maghiarii doresc sa fie reprezentati la nivel national si sa aiba un punct de vedere, asa si romanii vor sa aiba simboluri care sa-i reprezinte. Trebuie sa fim drepti si cinstiti si cu acesti locuitori deoarece si ei platesc taxe si ei sunt parte a acestui judet', a afirmat Cristinel Glodeanu.

In replica, vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, Petres Sandor a spus ca soarele este un simbol care apare si pe stema Romaniei si inseamna ca este reprezentativ pentru romani, in vreme ce consilierul UDMR Csiki Csongor a spus ca acest drapel nu are nicio insemnatate istorica antiromaneasca.

'Maghiarii din Romania nu si-au cerut locul lor pe stegul Romaniei. Eu nu vad nimic rau prin oficializarea acestui drapel care traieste de mult timp in sufletul secuilor si care nu are nicio insemnatate istorica antiromaneasca iar sub el nu s-a dus nicio lupta impotriva romanilor', a declarat Csiki Csongor.

Atat presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba cat si consilierul UDMR Hajdu Gabor au sustinut ca este important ca acest steag sa nu fie doar un simbol al unei organizatii, ci sa fie un simbol al comunitatii si nimeni sa nu mai fie amendat pentru arborarea lui.

Potrivit hotararii aprobate de consilierii judeteni, steagul va fi utilizat ' in conditiile legii, cu prilejul unor manifestari de interes local, in actiuni protocolare sau festive, alaturi de drapelul national'.

Sursa Agerpres

27 noiembrie 1940 - 69 de ani de la asasinarea marelui om politic si academician Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (n. 17 ianuarie 1871, Botoşani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judeţul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "UN veac de poezie aromână"). După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

Iorga devine in 1893, la numai 23 de ani, membru corespondent al Academiei Române. În 1894, la 24 de ani, obţine prin concurs catedra de istorie la Universitatea din Bucureşti. Din 1911 este membru activ al Academiei Române. Începând din 1922 ţine cursuri de vară la Vălenii de Munte, judeţul Prahova. Dotat cu o memorie extraordinară, cunoştea istoria universală şi în special pe cea română în cele mai mici detalii. Nu este cu putinţă să-ţi alegi un domeniu din istoria românilor fără să constaţi că Nicolae Iorga a trecut deja pe acolo şi a tratat tema în mod fundamental. În timpul regimului comunist opera sa istorică a fost în mod conştient ignorată, istoria României fiind contrafăcută în concordanţă cu vederile regimului de către persoane aservite acestuia. Iorga a fost autor al unui număr uriaş de publicaţii, cel mai mare poligraf al românilor: circa 1.250 de volume şi 25.000 de articole. Opera sa istorică cuprinde diverse domenii: monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătorilor în străinătate etc. Câteva din publicaţiile mai importante: Studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901-1913), Istoria imperiului otoman în 5 volume (apărută în limba germană: Geschichte des osmanischen Reiches, 1908-1913), Istoria românilor în 10 volume (1936-1939). Ca literat, Nicolae Iorga a scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi şi altele), volume memorialistice (Oameni cari au fost, O viaţă de om, aşa cum a fost). În 1903 a preluat conducerea revistei Sămănătorul.
Ca istoric literar, a publicat: Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (vol. I-II, 1901); Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688 (1904); Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea, de la 1821 înainte. În legătură cu dezvoltarea culturală a neamului (vol. I, 1907, vol. II, 1908, vol. III, 1909); Istoria literaturii româneşti (vol. I, 1925, vol. II, 1926, vol. III, 1933)); Istoria literaturii româneşti contemporane (1934); Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetică (1929).
Ca om politic, a fost co-fondator al Partidului Naţional Democrat, în anii 1931-1932 Prim-ministru şi Ministru al Educaţiei Naţionale. Membru al parlamentului în mai multe legislaturi, Iorga era un reputat orator, temut de adversarii săi politici. Sursa Wikipedia

27 noiembrie 1885 - 124 de ani de la nasterea marelui romancier Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, judeţul Argeş) a fost un romancier, dramaturg şi academician român.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi judeţul Bistriţa-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută Diuganu). În tinereţe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baştină. Ambii părinţi constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someşului. Potrivit afirmaţiei scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, şi apoi în limba română, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan. Deşi localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au păstrat cadrul toponimic şi onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor). [modifică] Studii A început cursurile şcolii primare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca:Cele dintâi plăceri ale slovei tipărite şi ale ştiinţei de carte tot în Maieru le-am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveştile ardeleneşti ale lui Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume. A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Şcoala de băieţi din Bistriţa ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat încă trei clase. În anul 1898, îndrăgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie "întâia şi ultima poezie". Fascinat de o tânără acriţă dintr-o trupă ambulantă ungurească (ingenua trupei, de care m-am îndrăgostit nebuneşte), scrie un vodevil după modelul celui văzut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, fără succes, acelaşi gen dramatic. În 1900 a început să urmeze Şcoala reală superioară de honvezi din Sopron (Ödenburg, în nord-vestul Ungariei, lângă graniţa cu Austria). La sfârşitului anului I, a obţinut calificativul "eminent". Ca şi la Bistriţa, a manifestat o înclinaţie deosebită pentru studiul limbilor străine. La Braşov, a apărut povestea Armeanul neguţător şi fiul său Gherghel, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într-o colecţie pentru copii). În 1902, după abateri de la regulamentul şcolii, a fost retrogradat din funcţia de chestor. La sfârşitul celui de-al doilea an de şcoală reală, a primit doar distincţia simplă. În cel de-al treilea an a pierdut şi distincţia simplă, din cauza mediei scăzute la "purtare". Din 1903 până în 1906 a urmat Academia militară "Ludoviceum" din Budapesta (deşi s-a simţit atras de medicină, ale cărei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou, în primul an, a primit distincţia de eminent. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. Aici, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8 şi 16 mai, 1, 2 iulie). Între scriitorii excerptaţi au fost clasici francezi, ruşi, germani, italieni, englezi, unguri. Li s-au adăugat câteva proiecte de literatură dramatică: Vetélytársak - Örveny (Rivalii - Vâltoarea); Valkó föhadnagy (Locotenentul Valkó); Gigi (Ghighi), ultimul cu personaje inspirate din viaţa "intelighenţei" năsăudene. La Budapesta şi Gyula a scris şi transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor încurcături băneşti, a fost forţat să demisioneze din armată; în prealabil, scriind în "arest la domiciliu", s-a hotărât să se dedice literaturii (Journal-ul surprinde acest moment). A revenit în Prislop, spre disperarea părinţilor, care l-au ştiut domn: Aici am luat contact cu ţăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferinţele şi visurile lui - lucruri care aveau să treacă mai târziu în literatura mea ...
Sursa: Wikipedia

5 decembrie 2009 - lansare CD al Triou-lui vocal Anatoly la Centrul Cultural "Reduta" Brasov

27 noiembrie 1867 - 142 de ani de la nasterea marelui om de stiinta Grigore Antipa

Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucureşti) a fost un naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele.

A făcut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. Şi-a continuat cercetările ştiinţifice în Franţa şi Italia. Din această perioadă datează un studiu asupra evoluţiei glandei timus la peşti.
În apropierea insulei Capri (Italia), Antipa a descoperit o nouă specie de meduză fixă, Capria sturdzii. El s-a consacrat studierii Dunării şi Mării Negre, participând în 1893 la o expediţie în jurul acestei mări, expediţie organizată de ţările riverane şi care a durat nouă luni. Regele Carol I i-a pus la dispoziţie, pentru această expediţie, crucişătorul "Elisabeta". Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cele mai semnificative rezultate au fost obţinute în domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, în acest domeniu, atât în ştiinţa românească, cât şi în cea mondială. Antipa a înfiinţat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanţa, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervaţia a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervaţia mai există). Institutul Biooceanografic din Constanţa a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine. Sursa Wikipedia

Vasile, sa ne zici si noua cum e sa fii hartia igienica a lui Antal si Tamas...

Motto: "Maghiarii îl vor alege pe Geoană, prin „vot raţional”!
Antal Arpad, presedinte UDMR Sfantu Gheorghe

Zarurile au fost aruncate si coalitia anti marinar a fost incropita. Nu cred neaparat ca Gioana este solutia insa de marinar, Udreea si EBA mi s-a acrit pana peste cap. Cum era de asteptat, "curva" politicii romanesti, gagica buna careaia i-au tras-o pe rand si PSD si PNL si PD-L s-a trezit si de aceasta data in cartile viitorului guvern. E doar in carti, asta nu inseamna ca va fi si la guvernare...Pentru prima data insa cred ca s-a schimbat ceva legat de modul in care UDMR a ajuns la masa discutiilor. De aceasta data UDMR nu a mai fost invitata si curtata ci s-a bagat efectiv in seama, intocmai dupa vorba din popor “ca bikinu-n fund”. Vreau doar sa punctez, pentru libidinosii care inca mai cred ca politicienii UDMR sunt facuti din alt aluat decat cei ai PSD, PNL sau PD-L, faptul ca la fel ca restul clasei politice romanesti politicienii UDMR sunt doar dupa ciolan si ca se sterg la fund cu principiile cu prima ocazie care le este data. Fara scrupule, fara principii, fara prietenii.

PS: Manolachescule, e groasa rau; ce-ai facut ma baiatule ca nu prea ai innlesnit dialogul cu UDMR si s-ar putea s-o sugi rau de tot! Batista, nu te gandi la prostii...

27 noiembrie 1818 - 191 de ani de la nasterea marelui carturar roman Aron Pumnul

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, judeţul Braşov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog şi istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Sursa: Wikipedia

PC Covasna condamna declaratiile cu tenta nazista ale primarului Antal Arpad, declaratii sustinute de PD-L Sfantu Gheorghe

PC Covasna: De ce ar interzice domnul primar sosirea tinerilor în municipiu?

Preşedintele organizaţiei PC Covasna, Doru Decebal Feldiorean, a remis un comunicat de presă referitor la "atitudinea primarului Antal Arpad Andras cu privire la persoanele ce doresc să participe la sărbătorirea Zilei Naţionale a României în municipiul Sfântu-Gheorghe". Prezentăm documentul:

"La ei acasă, în România, cetăţenii Ţării pot sărbători oriunde Ziua Naţională. Organizaţia Judeţeană Covasna a Partidului Conservator doreşte să aducă la cunoştinţa publică faptul că dezavuează atitudinea primarului Antal Arpad Andras cu privire la persoanele ce doresc să participe la sărbătorirea Zilei Naţionale a României în municipiul Sfântu-Gheorghe. Noi suntem bucuroşi că vin alături de noi tineri din toată ţara pentru a cinsti cum se cuvine evenimentele petrecute la 1 Decembrie 1918. Vor fi prezenţi şi mulţi membri din Ţară ai Organizaţiei de Tineret a Partidului Conservator. Faptul că domnul Antal Arpad Andras ar interzice tinerilor români participarea la festivităţi, dacă ar putea, ne arată adevărata sa faţă de politician nedemocrat şi antieuropean. Dar de ce ar interzice domnul primar sosirea tinerilor în municipiu? Pentru simplul fapt că nu suportă adevărul istoric, şi anume că toţi trăim pe pământ românesc. Organizaţia Judeţeană Covasna a Partidului Conservator îi transmite public domnului Antal Arpad Andras, vremelnicul primar al municipiului românesc Sfântu-Gheorghe, un mesaj clar. Nu a existat niciodată aici, în centrul României, alt pământ decât cel românesc! În altă ordine de idei, îi sugerăm domnului primar să studieze mai bine limba română pentru a nu crea confuzii. Expresia folosită - „Salutăm reacţiile tranşante ale unor partide din Sfântu-Gheorghe conform...” - este total inexactă. Ne permitem să-i atragem atenţia că în Sfântu-Gheorghe nu există partide. Funcţionează organizaţii judeţene şi municipale ale unor partide. Este cu totul altceva. Am fi bucuroşi dacă absolventul de facultate, primar azi, ar înţelege nuanţa. Noi sesizăm publicul că reacţiile au fost ale unor domni, impuşi de Antal Arpad Andras la conducerea organizaţiilor municipale ale acelor partide, şi nu ale membrilor lor. Domnii nu sunt altceva decât purtătorii de cuvânt ai primarului, vopsiţi unul în portocaliu şi altul în galben cu albastru, pentru derutare chipurile. Nu păcăleşte pe nimeni citându-i! În final noi, Organizaţia Judeţeană Covasna a Partidului Conservator, cu sediul în Sfântu-Gheorghe şi nu din Sfântu-Gheorghe, îi solicităm primarului municipiului, indiferent de nume, să participe la ceremoniile oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a Ţării, îmbrăcat în ţinuta legală, să rostească un mesaj pentru comunitate care să unească, nu să dezbine, conform cu fişa postului ce-l ocupă. Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, domnul Tamas Sandor, îi solicităm, de asemenea, să nu aibă o atitudine de sfidare a sărbătorii, să participe la manifestări, alături de prefect, să fie respectuos ca semn al unei noi atitudini faţă de comunitate, să respecte şi dumnealui fişa postului. Conducerilor Primăriei municipiului Sfântu-Gheorghe şi Consiliului Judeţean Covasna, pentru că aceste instituţii administrative locale se află printre organizatorii Zilei Naţionale, le solicităm respect faţă de comunitate şi participanţi, indiferent de unde sunt ori vin. La ei acasă, în România, cetăţenii trebuie respectaţi de persoanele care ocupă posturi în administraţia centrală ori locală a Ţării, conform Constituţiei. La Mulţi Ani, România!"
Sursa AmosNews

Vineri, 27 noiembrie 2009, ora 17.00 in Pavilionul Central Romexpo lansare de carte dedicata celui care a fost Artur Silvestri

Doamna Mariana Braescu Silvestri
Si
Asociaţia Română pentru Patrimoniu

vă invită să participaţi la un eveniment cultural deosebit, lansarea cărţilor:

- “Artur Silvestri. Fapta culturala ”, din colectia PRO MEMORIA

- Artur Silvestri - “Apocalipsys cum figuris.Sapte nuvele fantastice cu prolog si epilog ”, editia a III - a - Artur Silvestri – “Perpetuum mobile. Piese improvizate pentru violoncel si oboi “, editia a II-a - Cleopatra Lorintiu – “Artur Silvestri. Vocatia Caii Singuratice “

Evenimentul va avea loc

Vineri, 27 noiembrie 2009, ora 17.00 in Pavilionul Central Romexpo, in spatiul de lansari amplasat la nivelul 7.70 (etaj 3, ultimul nivel ), in cadrul Targului International Gaudeamus – Carte de Invatatura, urmat de o sesiune de autografe

De asemenea, in intervalul 25-29 noiembrie, Editura Carpathia va invita sa vizitati standul numarul 212, nivel 3.20 (etaj 1) in Pavilionul Central al Complexului Expozitional Romexpo, dedicate in intregime scriitorului Artur Silvestri, la un an de la disparitia sa.

Pentru Ministerul Educatiei limba maghiara este limba oficiala de stat in in Romania

Bai pigmeilor, Romania are o singura limba oficiala de stat, ca va place sau nu. Pagina de internet a unei institutii publice din Romania nu este o pagina personala avreunui sovin ungur bolnav ca Harghita nu e Ungaria. Una este dreptul minoritatii maghiare la exprimare in limba materna si alta e bilingvismul pe o pagina de internet a unei autoritati publice centrale.

Pagina Inspectoratului Scolar Judetean Harghita poate fi consultata aici.

PS: multumesc colegului pentru sesizare.

Psihoza gripei porcine: a inceput pomparea banilor publici in conturile celor care profita de pe urma virusului gripei A!

O stire ca multe altele in aceste zile...


DSP Harghita cumpara 150.000 de masti de protectie

Directia de Sanatate Publica Harghita cumpara 150.000 de masti de protectie, care vor fi distribuite in scoli si spitale cu rolul de a evita raspandirea virusului AH1N1. Directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Harghita, Borkor Marton, a declarat ca s-a primit din partea Ministerului Sanatatii suma de 250.000 de lei pentru cumpararea de masti de protectie, papuci de unica folosinta si alte materiale pentru prevenirea raspandirii virusului.

DSP Harghita a inceput procedurile de licitatie pentru achizitionarea a 150.000 de masti de protectie, acestea urmand sa ajunga in judet in cateva zile. 'Licitatia este in derulare si, daca nu se inregistreaza contestatii, vom avea aceste masti in cateva zile', a spus dr. Bokor. Ele vor fi folosite, in special, de elevi si cadre didactice, in conditiile in care cele mai multe cazuri de infectare cu virusul pandemic s-au inregistrat in scoli. De asemenea, materialele de protectie vor ajunge si in unitatile sanitare din judet. In Harghita s-au inregistrat, pana acum, 37 de cazuri de gripa noua, ultimele cinci imbolnaviri fiind confirmate in cursul zilei de marti.

Sursa Agerpres Foto Ziarul Financiar

Asculta aici parerea microbiologului roman Vania Atudorei despre inutilitatea mastilor in fata virusului gripal.